Ce modificări vor fi aduse de Guvern Codului insolvenței

Prevederile Programului de guvernare 2018-2020 cu privire la obiectivele de creștere economică și de îmbunătățire a mediului de afaceri impun adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă. Conform ordonanței de urgență privind modificarea și completarea unor acte normative, motivele adoptării acesteia vizează: 

  • necesitatea de a eficientiza recuperarea creanțelor bugetare aflate în cadrul procedurilor de insolvență;
  • necesitatea ca procedura insolvenței să nu mai poată afecta mediul concurenţial prin folosirea acesteia în mod abuziv, prin aceea că unii debitori iși protejează astfel creanțele;
  • necesitatea combaterii tendinței unor contribuabili de a utiliza mecanismele reglementate de legea insolvenței cu scopul de a se sustrage de la plata sumelor datorate bugetului general consolidat, prin organizarea sistematică a propriei insolvențe;
  • necesitatea îmbunătățirii cadrului legal pentru crearea premiselor unui vot echilibrat care să respecte atât interesul bugetar imediat, dar și interesul economico-social general al României;
  • necesitatea asigurării unor proceduri de prevenire a insolvenței și de insolvență orientate către societățile aflate în mod real în dificultate.

Scopul adoptării acestei ordonanțe este îmbunătățirea mediului de afaceri și a mediului concurențial, prin evitarea declanșării unor proceduri de insolvență abuzive, în scopul evitării plății unor creanțe către bugetul general consolidat, în considerarea faptului că aceste aspecte vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată.

Art.I. Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.La articolul 5, alineatul (1), punctele 66 și 72 se modifică și vor avea următorul cuprins:

66. supravegherea exercitată de administratorul judiciar, în condiţiile în care nu s-a ridicat dreptul de administrare al debitorului, constă în analiza permanentă a activităţii acestuia, avizarea prealabilă atât a măsurilor care implică patrimonial debitorul, cât şi a celor menite să conducă la restructurarea/reorganizarea acesteia și urmărirea operațiunilor efectuate în baza avizului prealabil. Avizarea se efectuează având la bază o raportare întocmită de către administratorul special, care menţionează şi faptul că au fost verificate şi că sunt îndeplinite condiţiile privind realitatea şi oportunitatea operaţiunilor juridice supuse avizării. Supravegherea operaţiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului se face prin avizul prealabil acordat cel puţin cu privire la următoarele operaţiuni:
a) plăţile, atât prin contul bancar, cât şi prin casierie; aceasta se poate realiza fie prin avizarea fiecărei plăţi, fie prin instrucţiuni generale cu privire la efectuarea plăţilor;
b) încheierea contractelor în perioada de observaţie şi în perioada de reorganizare;
c) operaţiunile juridice în litigiile în care este implicat debitorul, avizarea măsurilor propuse privind recuperarea creanţelor;
d) operaţiunile care implică diminuarea patrimoniului, precum casări, reevaluări etc.;
e) tranzacţiile propuse de către debitor;
f) situaţiile financiare şi raportul de activitate ataşat acestora;
g) măsurile de restructurare sau modificările contractului colectiv de muncă;
h) mandatele pentru adunările şi comitetele creditorilor ale societăţilor aflate în insolvenţă la care societatea debitoare deţine calitatea de creditor, precum şi în adunările generale ale acţionarilor la societăţile la care debitorul deţine participaţii;
i) înstrăinarea de active imobilizate din patrimoniul societăţii la care debitorul deţine participaţii sau grevarea de sarcini ale acestora, este necesară, pe lângă avizul administratorului judiciar, şi parcurgerea procedurii prevăzute de art. 87 alin. (2) şi (3);”

72. valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă. Valoarea-prag este de 40.000 lei atât pentru creditori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariaţi este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat. Când cererea de deschidere a procedurii de insolvență este introdusă de debitor, valoarea-prag este de 40.000 lei iar cuantumul creanțelor bugetare este mai mic de 50% din totalul creanțelor debitorului.

2. La articolul 5, alineatul (1), după punctul 72 se introduc două noi puncte, punctele 73 și 74, cu următorul cuprins:

73. fondul de comerţ reprezintă ansamblul bunurilor mobile şi imobile, corporale şi necorporale (mărci, firme, embleme, brevete de invenţii, vad comercial), utilizate de un comerciant în vederea desfăşurării activităţii sale;

74. activitatea de interes public reprezintă orice activitate de interes general care este atât de importantă încât trebuie să se desfăşoare în mod regulat şi continuu, având ca scop satisfacerea nevoilor comunitare.

3. La articolul 45, alineatul (1), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:

d) desemnarea motivată, după verificarea eventualelor incompatibilităţi, prin sentinţa de deschidere a procedurii,  a administratorului judiciar provizoriu/lichidatorului judiciar provizoriu, solicitat de creditorul care a depus cererea de deschidere a procedurii. În lipsa unei astfel de propuneri făcute de către oricare dintre creditori, sau în situația în care cererea de deschidere a procedurii a fost formulată de debitor, desemnarea se va face aleatoriu, dintre practicienii în insolvenţă înscrişi în Tabloul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, care şi-au depus ofertă la dosar. Dacă nu s-a depus nicio ofertă ori cererea de desemnare s-a făcut de către debitor, judecătorul sindic va desemna aleatoriu pe oricare dintre practicienii în insolvenţă înscrişi în Tabloul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România. Dacă creditorii solicită a fi desemnaţi administratori judiciari/lichidatori judiciari diferiţi, judecătorul-sindic va desemna motivat pe unul dintre cei propuşi de aceştia. Desemnarea se va face pentru administrarea procedurii până la confirmarea acestuia în condiţiile legii. Totodată, judecătorul-sindic va fixa onorariul în conformitate cu criteriile stabilite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a atribuţiilor acestuia pentru această perioadă;

4. La articolul 48, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul 51, cu următorul cuprins:

(51) Creditorul care are și calitatea de administrator special nu va putea vota cu privire la deciziile referitoare la activitatea curentă a debitorului, în caz contrar hotărârea putând fi anulată de judecătorul-sindic.

5. La articolul 50, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul 51, cu următorul cuprins:

(51) Nu poate fi desemnat membru al Comitetului, creditorul care deține și calitatea de administrator special sau creditorul aflat în relații de afiliere cu debitorul insolvent, așa cum sunt definite de Codul Fiscal.

6. La articolul 57, alineatul (11), se modifică și va avea următorul cuprins:

(11) Practicianul în insolvenţă, în calitatea sa de organ care aplică procedura, nu va putea fi sancţionat sau obligat la plata oricăror cheltuieli de judecată, amenzi, daune sau oricăror altor sume, de către instanţa de judecată sau de altă autoritate, pentru fapte sau omisiuni imputabile debitorului, cu excepția celor săvârșite în calitate de reprezentant legal al debitoarei, pe perioada desfășurării procedurii.

7. La articolul 59, alineatul (1), se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care şi-a îndeplinit atribuţiile, inclusiv cele legate de urmărirea operațiunilor efectuate în baza avizului prealabil, justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului, precum şi, dacă este cazul, stadiul efectuării inventarierii. În raport se va menţiona conduita debitorului în raport cu organul fiscal central sau local, cu indicarea aspectelor relevante ce rezultă din respectarea obligațiilor fiscale, inclusiv cele referitoare la autorizări sau autorizații necesare desfășurării activității, a eventualelor acte de control încheiate de organe de control, şi onorariul încasat al administratorului judiciar, cu precizarea modalităţii de calcul al acestuia.

8. După alineatul (1) al articolului 61 se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu următorul cuprins:

(2) Nu vor putea fi desemnate în baza alin. (1) acele persoane care se află într-o relație contractuală sau într-o relație de afiliere, așa cum este aceasta definită în Codul Fiscal, cu administratorul judiciar, cu lichidatorul judiciar, cu debitorul în insolvență sau cu vreunul dintre creditori.

9. La articolul 67, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se depun odată cu cererea de deschidere a procedurii sau, cel mai târziu, până la termenul de judecată stabilit de judecătorul-sindic. Nedepunerea documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-g), k), l), m) și n) atrage respingerea cererii de deschidere a procedurii, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. c) şi d), precum şi a cazului în care cererea de deschidere a procedurii este formulată de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Nedepunerea documentelor prevăzute la lit. h), i) şi j) este sancţionată cu decăderea din dreptul de a depune un plan de reorganizare.

10. La articolul 75, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(3) Nu sunt supuse suspendarii prevăzute la alin. (1) acţiunile judiciare pentru determinarea existenţei şi/sau cuantumului unor creanţe asupra debitorului, născute după data deschiderii procedurii. Pentru astfel de acţiuni se va putea formula, pe parcursul perioadei de observaţie şi de reorganizare, cerere de plată ce va fi analizată de către administratorul judiciar într-un termen de maxim 10 de zile de la data depunerii, cu respectarea prevederilor art. 106 alin. (1), care se aplică în mod corespunzător, fără ca aceste creanţe să fie înscrise în tabelul de creanţe. Împotriva măsurii dispuse de către administratorul judiciar se va putea formula contestaţie cu respectarea art. 59 alin. (5), (6) şi (7).

(4) Titularul unei creanţe curente, certe, lichide şi exigibile ce a fost recunoscută de către administratorul judiciar sau de către judecătorul-sindic potrivit alin. (3) şi al cărei cuantum depăşeşte valoarea-prag poate solicita pe parcursul duratei perioadei de observaţie deschiderea procedurii de faliment al debitorului dacă aceste creanţe nu sunt achitate în termen de 60 de zile de la data luării măsurii de către administratorul judiciar sau a hotărârii instanţei de judecată. În măsura în care administratorul judiciar omite să se pronunţe asupra cererii de plată depusă de un creditor în termenul prevăzut la alineatul (3), se poate solicita deschiderea procedurii de faliment de către creditorul în cauză.  Prevederile art. 143 alin. (2), (3) și (4) se vor aplica în mod corespunzător.

11. La articolul 102, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Cu excepţia salariaţilor ale căror creanţe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidenţelor contabile, toţi ceilalţi creditori, ale căror creanţe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanţelor în termenul fixat în hotărârea de deschidere a procedurii; cererile de admitere a creanţelor vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului. Sunt creanţe anterioare şi creanţele bugetare stabilite printr-o decizie de impunere întocmită ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioară a debitorului. În termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii, organele de inspecţie fiscală vor efectua inspecţia fiscală pe baza analizei de risc, potrivit prevederilor Legii 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. Creditorii bugetari vor înregistra cererea de admitere a creanţei, conform evidențelor proprii, în termenul prevăzut la art. 100 alin. (1) lit. b), urmând ca, în termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii, să înregistreze un supliment al cererii de admitere a creanţei iniţiale, dacă este cazul.

12. După alineatul 8 al articolului 102 se introduce un nou alineat, alineatul 81, cu următorul cuprins:

(81) Creanțele fiscale constatate printr-un act administrativ fiscal contestat, vor fi admise la masa credală și înscrise sub condiție rezolutorie până la finalizarea acțiunii în contencios.

13. La articolul 133, alineatul (5), litera K) se modifică și va avea următorul cuprins:

K. Prin excepție de la prevederile lit.J, planul de reorganizare nu poate prevedea conversia creanțelor bugetare în acțiuni, decât cu consimțământul creditorului bugetar exprimat prin vot și dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

  1. să rezulte din conținutul planului de reorganizare, pe baza analizei economico-financiare, faptul că societatea debitoare își poate continua activitatea, măsura propusa fiind una viabila pentru societate;
  2. sa rezulte din conținutul planului de reorganizare faptul că aceasta modalitate de stingere a creanței bugetare duce la maximizarea recuperării creanței statului, faţă de situația intrării debitorului in faliment;
  3. conversia să fie integrală si efectuată la valoarea creanței bugetare deținute, ea neputând fi cumulată cu măsura reducerii creanței bugetare.

Creditorul bugetar poate apela la serviciile unui evaluator independent pentru realizarea unui raport de evaluare asupra condițiilor de la punctele 1 și 2, pe baza căruia să-și exercite votul asupra planului de reorganizare.

14. După alineatul (5) al articolului 133 se introduc cinci noi alineate, alineatele (51), (52), (53), (54) și (55), cu următorul cuprins:

(51) Administratorul judiciar, poate prevedea in cuprinsul planului de reorganizare, posibilitatea reducerii creanțelor bugetare negarantate până la maxim 50% din valoare, situație in care acesta va fundamenta în cuprinsul planului stabilirea procentului de reducere a acestor creanțe, pe baza următoarelor criterii:
a) să rezulte faptul că aceasta măsură reprezintă modalitatea optimă de recuperare a creanței bugetare negarantate, faţă de situația intrării debitorului in faliment;
b) să rezulte faptul că debitoarea deține un fond de comerț care sa ii permită continuarea activității;
c) să rezulte faptul că aceasta este singura măsură care poate conduce la viabilizarea societății debitoare;
d) să rezulte un nivel de cel puțin 50% al obligațiilor fiscale curente datorate pe perioada executării planului de reorganizare, față de nivelul mediu anual al acestora înaintea intrării în insolvență;
e) societatea debitoare trebuie să desfășoare o activitate de interes public;
f) societatea debitoare trebuie să desfășoare o activitate strategică într-o anumită ramura economică.

(52) În cazul în care administratorul judiciar propune în planul de reorganizare măsura reducerii creanțelor bugetare negarantate, creditorul bugetar aprobă un astfel de plan în situația în care sunt îndeplinite cel puțin 3 criterii, dintre care, în mod obligatoriu, sunt îndeplinite cumulativ cele menționate la lit. a) și b). Creditorul bugetar poate apela la serviciile unui evaluator independent pentru realizarea unui raport de evaluare asupra criteriilor apreciate de administratorul judiciar ca fiind adecvate situației debitorului, pe baza căruia să-și exercite votul asupra planului de reorganizare.

(53) Data stingerii creanțelor bugetare este data realizării conversiei.

(54) Instituţia publică ce exercită calitatea de acţionar în numele statului la data efectuării conversiei exercită drepturile şi obligaţiile statului român în calitate de acţionar pentru acţiunile emise în favoarea statului de operatorii economici şi înregistrează în evidenţele contabile aceste acţiuni.

(55) În cazul în care statul nu deține acțiuni la respectivul operator economic, pentru acțiunile emise urmare conversiei, drepturile și obligațiile statului roman precum și înregistrarea în evidențele contabile a respectivelor acțiuni se realizează de Autoritatea de Administrare a Activelor Statului.

15. La articolul 143, alineatele (1) și (3), se modifică și vor avea următorul cuprins:

(1) Dacă debitorul nu se conformează planului sau desfăşurarea activităţii sale aduce pierderi sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar pot solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului. Cererea se judecă de urgenţă şi cu precădere, în maxim 30 de zile de la inregistrarea acesteia la dosarul cauzei.

(3) Titularul unei creanţe curente, certă, lichidă şi exigibilă mai veche de 60 de zile şi un cuantum peste valoarea-prag, poate solicita, oricând în timpul planului de reorganizare sau după îndeplinirea obligaţiilor de plată asumate în plan, trecerea la faliment. Cererea se judecă de urgenţă şi cu precădere, în maxim 30 de zile de la inregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Cererea sa va fi respinsă de către judecătorul-sindic în situaţia în care creanţa nu este datorată, este achitată sau debitoarea încheie o convenţie de plată cu acest creditor.

16. La articolul 143, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4) cu următorul cuprins:

(4) Dacă cererea prevăzută la alin.(1) sau (3) este introdusă de creditorul bugetar care deține cel puțin două treimi din masa credală, judecătorul – sindic constată falimentul debitorului în termen de 10 zile de la depunerea cererii, cu excepția situației în care creanţa nu este datorată, este achitată sau debitoarea încheie o convenţie de plată cu acest creditor.

16.La articolul 169, alineatele (2) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(2) Administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar, ori de câte ori identifică persoanele culpabile de starea de insolvență a debitorului, va promova acțiunea în antrenarea răspunderii patrimoniale. Dacă administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar nu a indicat persoanle culpabile de starea de insolvență a debitorului aceasta poate fi introdusă de președintele comitetului creditorilor în umra hotărârii adunării creditorilor ori, dacă nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor. De asemenea, poate introduce această acțiune, în aceleași condiții, creditorul care deține mai mult de 30% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală.

(7) În cazul în care s-a pronunţat o hotărâre de respingere a acţiunii introduse potrivit alin. (1) sau, după caz, alin. (2), administratorul judiciar/lichidatorul judiciar care nu intenţionează să formuleze apel împotriva acesteia va notifica în acest sens comitetul creditorilor sau, în cazul în care nu a fost desemnat un comitet al creditorilor, adunarea creditorilor. Împotriva acestei hotărâri, calea de atac poate fi exercitată direct de președintele comitetului creditorilor, iar în lipsa constituirii unui comitet, de către orice creditor interesat care deține mai mult de 30% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală.

17. Articolul 170 se modifică și va avea următorul cuprins:

170. Acţiunea prevăzută la art. 169 se prescrie în termen de 3 ani. Prescripţia începe să curgă de la data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a contribuit la apariţia stării de insolvenţă.”

Art.II. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 944 din 22 noiembrie 2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Alineatul (5) al articolului 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

(5) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, practicianul în insolvenţă care se regăseşte în situaţia de incompatibilitate prevăzută la alin.(4) este obligat să opteze pentru exercitarea unei singure calităţi dintre cele deţinute, notificând în acest sens judecătorul sindic.

2. La art. 28, după alin. (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6) cu următorul cuprins:

(6) În cazul în care, la împlinirea termenului de 30 de zile menţionat anterior, practicianul în insolvenţă nu şi-a îndeplinit obligaţia prevăzută la alin 5, acesta pierde de drept toate calităţile deţinute ce au legătură cu starea de incompatibilitate prevăzută la alin 4, iar actele semnate de practicianul in insolventa după această dată sunt lovite de nulitate absolută.

Art.III. Alineatul (5) al articolului 264 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

(5) La contribuabilii/plătitorii la care s-a deschis procedura insolvenţei, potrivit legii, conversia creanţelor bugetare în acţiuni poate fi prevăzută prin planul de reorganizare, în condiţiile Legii nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close