Poziția CNIPMMR despre modificările propuse Legii concurenței
Potrivit Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, contravenţiile se sancţionează cu amendă de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior.
Această amendă este foarte dură pentru agenţii economici, având în vedere că cifra de afaceri totală este, de regulă, rezultatul desfăşurării unei activităţi economice în mai multe domenii de activitate.
În mod normal o astfel de sancţiune trebuie circumstanţiată produsului sau serviciului în legătură cu care s-a produs respectiva încălcare a legii.
PROPUNERILE DE MODIFICARE A LEGII CONCURENŢEI ŞI POZIŢIA CNIPMMR
Prin proiectul de modificare a Legii concurenţei nr. 21/1996[1], se propune modificarea art. 55 alin. 1, în sensul ca, cuantumul amenzii care urmează să fie aplicată, să aibă legătură cu cifra de afaceri aferentă produsului/serviciului care face obiectul conduitei anticoncurenţiale, conform practicii din statele UE.
Practica în statele UE în aplicarea amenzilor se prezintă astfel:
- în Belgia amenda aplicabilă se calculează prin raportare la cifra de afaceri realizată în legătură cu fapta anticoncurențială;
- în Franța cuantumul de bază al amenzii se calculează procentual prin raportare la valoarea vânzărilor realizate în legătură cu încălcarea respectivă;
- în Germania, amenda este calculată prin raportare la cifra de afaceri obținută din încălcare în perioada de încălcare;
- în Croația, sancțiunea este stabilită prin raportare la cifra de afaceri realizată pe piața relevantă a încălcării.
Prin dispoziţiile actuale ale legii, se aduce atingere dreptului de proprietate al antreprenorilor, fiind practic o confiscare pentru partea reprezentând amenda aplicată averii licit dobândite şi care nu are legătură cu presupusa fapta comercială ilicită.
Se arată în expunerea de motive că acesta este un cadru sancţionator discriminatoriu, mai favorabil întreprinderilor cu un singur obiect de activitate, faţă de întreprinderile care îşi desfăşoară întreaga activitate printr-o singură persoană juridică, deşi în esenţă ambele întreprinderi se fac vinovate de săvârşirea aceleaşi fapte contravenţionale.
2. De asemenea, se propune completarea 24 alin. 4 din Legea nr. 24/1996 în sensul că deciziile Consiliului Concurenței prin care se aplică amenzi sau se stabilesc taxe de autorizare, constituie titluri executorii, cu excepția cazului în care decizia este contestată în instanță.
În acest din urmă caz, decizia Consiliului Concurenței va constitui titlu executoriu numai de la data la care hotărârea instanței de judecată devine definitivă.
CNIPMMR consideră că, din punctul de vedere al întreprinderilor, aceste modificări sunt oportune. |
Astfel, amenda pe care Consiliul Concurenţei o poate aplica, potrivit art. de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri totală, realizată în anul financiar anterior, este exagerată având în vedere că încălcarea se produce doar pentru un anumit produs sau serviciu.
În România, majoritatea covârşitoare a societăţilor au obiecte de activitate multiple. În aceste cazuri apare ca fiind exagerată sancţiunea prin raportare la întreaga cifra de afaceri, care este rezultatul mai lutor activităţi, în domenii diferite.[2]
CNIPMMR consideră că este necesar sa fie cuprins în modificare și alin. 4 lit. a) al art. 55 din Legea nr. 21/1996, care prevede ca:
„(4) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), în privinţa contravenţiilor prevăzute la lit. b)-e) din acelaşi alineat care sunt săvârşite în domeniul concentrărilor economice de o persoană nerezidentă, cifra de afaceri la care se aplică amenda se înlocuieşte cu suma următoarelor venituri:
a) cifra de afaceri realizată de către fiecare dintre întreprinderile înregistrate în România, controlate de contravenient;”
De asemenea, trebuie analizată oportunitatea modificarii și a art. 8 alin. 1 din OUG nr. 39/2017 privind acţiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispoziţiilor legislaţiei în materie de concurenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, prin care se transpune Directiva 2014/104/UE unde se mentioneaza: că amenda este între 0,1 şi 1% din cifra de afaceri realizată anul anterior pentru persoane juridice.[3]
CNIPMMR susţine propunerea ca în cazul atacării în contencios administrativ a deciziilor Consiliului Concurenței prin care se aplică amenzi, acestea constituie titlu executoriu doar de la data ramânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.
Prin această modificare se evită situaţia în care întreprinderea este practic executată, iar ulterior se constată în instanţă faptul că instituția Consiliului Concurenţei nu are dreptate, fiind necesare alte proceduri şi timp pentru recuperarea sumei plătite. |
Nefiind clar dacă plata cauţiunii, conform art 51 alin. 2 din Legea nr. 21/1996, mai este necesară în această situaţie, din punctul nostru de vedere, această modificare trebuie corelată cu dispoziţiile care prevăd că, în cazul amenzilor, instanţa dispune suspendarea doar cu condiţia plăţii unei cauţiuni, conform Codului de Procedură Fiscală.[4]
Or, potrivit art. 278 alin. 2 din Codul de Procedură Fiscală, Instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune, după cum urmează:
a) de 10%, dacă această valoare este până la 10.000 lei;
b) de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depăşeşte 10.000 lei;
c) de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depăşeşte 100.000 lei;
d) de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depăşeşte 1.000.000 lei.
e) 000 lei, dacă obiectul contestaţiei nu este evaluabil în bani.”
CNIPMMR solicită ca accentul în toate acţiunile Consiliului Concurenţei să fie pus pe prevenţie şi pe informarea agenţilor economici, şi nu direct pe sancţionare acestora, în special în cazul IMM-urilor. |
_____________________________________________________
[1] Propunerea de modificare a Legii concurentei nr. 26/1996, deputat Andrei Pop
[2] Mai mult in Directiva 2014/104/UE privind anumite norme care guvernează acțiunile în despăgubire în temeiul dreptului intern în cazul încălcărilor dispozițiilor legislației în materie de concurență a statelor membre și a Uniunii Europene la pct. 37 din preambul se dispune ca: „În cazul în care mai multe întreprinderi săvârșesc în comun o încălcare a normelor de concurență, de exemplu, în cazul unui cartel, este necesar să se dispună ca respectivii coautori ai încălcării să fie răspunzători în solidar pentru întregul prejudiciu cauzat de încălcare. Un coautor al încălcării ar trebui să aibă dreptul de a obține o contribuție de la alți coautori ai încălcării în cazul în care a plătit mai mult decât cota sa. Stabilirea cotei respective și a răspunderii aferente a autorului respectiv al încălcării, precum și criteriile relevante, cum ar fi cifra de afaceri, cota de piață sau rolul în cadrul cartelului, se realizează în conformitate cu dreptul intern aplicabil, cu respectarea principiilor eficacității și echivalenței”.
Desi se refera la o abatere in comun -„coautorat” –principiul mentionat este ca raspunderea si criteriile relevante pentru aceasta – de ex. cifra de afaceri- „se realizează în conformitate cu dreptul intern aplicabil, cu respectarea principiilor eficacității și echivalenței”.
[3] Art. 8: Sancţiuni
(1)Instanţa poate sancţiona părţile, terţii şi reprezentanţii legali ai acestora cu amendă judiciară între 500 şi 5.000 lei pentru persoane fizice şi între 0,1 şi 1% din cifra de afaceri realizată anul anterior pentru persoane juridice, pentru următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul:
a)neprezentarea unei probe faţă de care instanţa a dispus divulgarea de către cel care o deţine sau refuzul de prezentare a acesteia, la termenul fixat în acest scop de instanţă;
b)distrugerea probelor relevante pentru soluţionarea litigiului;
c)nerespectarea sau refuzul de a se conforma măsurilor dispuse de instanţă pentru a proteja informaţiile confidenţiale;
d)încălcarea limitărilor privind utilizarea probelor prevăzute la art. 5-7.”
[4] Art 51 alin. 2 din Legea nr. 21/1996
„Instanţa poate dispune, la cerere, suspendarea executării deciziei atacate. În cazul amenzilor, suspendarea se va dispune doar cu condiţia plăţii unei cauţiuni stabilite conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la creanţele bugetare”.