EUIPO a refuzat înregistrarea semnului „Avram Iancu” ca marcă a Uniunii Europene pentru băuturi alcoolice

Drd. Andreea Livădariu
Avocat Roș și Asociații

Potrivit art. 4 din Regulamentul (UE) 2017/1001 privind marca Uniunii Europene, poate constitui o marcă UE orice semn, în special cuvinte, inclusiv numele de persoane sau desene, litere, cifre, culori, forma produsului sau a ambalajului său ori sunete, cu condiția ca astfel de semne să fie în măsură:
(a) să distingă produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi; și
(b) să fie reprezentate în Registrul mărcilor Uniunii Europene (denumit în continuare „registrul”), într-un mod care să permită autorităților competente și publicului să stabilească cu claritate și precizie obiectul protecției conferite titularului respectivei mărci.

Unul din motivele absolute de refuz la înregistrare a unui semn ca marcă este reprezentat de semnele contrare ordinii publice și bunelor moravuri (art. 7 alin. (1) lit. f) din Regulamentul european).

La data de 18.11.2016, BELLES MARKS LTD (cu sediul în Larnaca, Cipru), prin reprezentant convențial, a depus spre înregistrare ca marcă a Uniunii Europene semnul verbal „AVRAM IANCU” pentru clasa 33 – băuturi alcoolice (cu excepția berii), ingrediente pentru fabricarea băuturilor alcoolice și cidru.

La data de 14.12.2016, examinatorul din cadrul Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (European Union Intellectual Property Office – EUIPO) a emis un aviz de refuz provizoriu și a pus în vedere solicitantului să depună un punct de vedere cu privire la încadrarea semnului depus spre înregistrare în situația prevăzută de art. 7 alin. (1) litera (f) din Regulamentul European privind marca Uniunii Europene în vigoare la acea dată, respectiv semn contrar ordinii publice și bunelor moravuri.

Ulterior depunerii punctului de vedere, EUIPO și-a menținut refuzul de a înregistra marca, materializat în Decizia de respingere la înregistrare a mărcii nr. L123/13.04.2017, pentru următoarele motive:

Examinarea unui semn, spre a se vedea dacă este contrar ordinii publice sau principiilor morale acceptate, trebuie să fie efectuată cu privire la modul în care acest semn va fi perceput de publicul relevant din cadrul Uniunii Europene sau de către o parte a acestuia, atunci când semnul va fi utilizat ca o marcă de comerț. Publicul relevant poate, în anumite circumstanțe, să fie compus și dintr-un singur stat membru.

În cazul de față, produsele vizate de marcă sunt băuturile alcoolice (cu excepția berii), ingrediente pentru fabricarea băuturilor alcoolice și cidru din clasa 33. Bunurile vizează publicul larg. În această privință, trebuie să se țină seama de modul în care un public cu experiență în sectorul bunurilor în cauză, care este în mod rezonabil bine informat și în mod rezonabil observator și circumspect, este în măsură să interpreteze și să perceapă marca solicitată la înregistrare.

Potrivit jurisprudenței și astfel cum a subliniat în mod întemeiat solicitantul, aprecierea motivului de refuz prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. (f) din Regulament nu se va raporta la percepția părții din public ușor de jignit; în schimb, se va raporta la o persoană rezonabilă, cu un prag mediu de sensibilitate și de toleranță.

În prezenta cauză, marca verbală solicitată este „AVRAM IANCU”. Din moment ce expresia „AVRAM IANCU” conține numele unui simbol național al României, publicul relevant în raport cu care trebuie examinat motivul absolut de refuz este, cel puțin, consumatorul mediu care vorbește limba română în Uniunea Europeană.

Marca „AVRAM IANCU” va fi înțeleasă ca referindu-se la o personalitate română care a jucat un rol în istorie și este recunoscută ca simbol național, și anume ca lider al Revoluției Române din Transilvania din 1848. Numele „AVRAM IANCU” are conotații extrem de pozitive în asociere cu persoana istorică.

Prin Legea nr. 230/17.11.2016 pentru declararea lui Avram Iancu „Erou al Naţiunii Române”, care are articol unic, s-a stabilit că Pentru cinstirea memoriei lui Avram Iancu (1824 – 1872), considerat cel mai mare erou naţional al românilor din Transilvania, cu merite excepţionale în afirmarea identităţii şi a drepturilor naţionale pe teritoriul strămoşesc, fostul conducător al revoluţiei române din 1848 – 1849 din Transilvania este declarat <<Erou al Naţiunii Române>>.

Trebuie subliniat că, în sensul art. 7 alin. (1) lit. (f) din Regulamentul UE, protecția ordinii publice vizează, de asemenea, asigurarea protecției semnelor sau simbolurilor cu o conotație extrem de pozitivă.

Oficiul reiterează faptul că, potrivit jurisprudenței, nu numai semnele cu conotații „negative” pot fi ofensatoare, ci și utilizarea banală a unor semne cu o conotație „extrem de pozitivă” poate fi, de asemenea, ofensatoare. Avram Iancu a fost conducătorul Revoluției Române din Transilvania din 1848, iar numele său este asociat cu conotații extrem de pozitive.

România are o populație de aproape 20 de milioane de persoane, dintre care aproape 7,5 milioane trăiesc în Transilvania. Chiar dacă unii români nu ar fi ofensați să vadă „AVRAM IANCU” pe băuturile alcoolice, Oficiul crede cu tărie că cel puțin o parte substanțială a publicului relevant (populația transilvăneană) ar fi jignită prin utilizarea denumirii unui simbol național, care face parte din patrimoniul istoric al României, ca marcă comercială pentru băuturile alcoolice.

Folosirea numelui ca marcă este de natură, pe termen lung, să dilueze respectul înalt menținut față de acest nume. Asocierea numelui simbolului național cu conotații extrem de pozitive cu bunurile pentru care se solicită protecție din clasa 33 ar fi cu siguranță ofensatoare cel puțin pentru cetățenii români – sau cel puțin o parte semnificativă a acestora – cu un nivel normal de sensibilitate și toleranţă. Asocierea mărcii cu numele eroului național al României Avram Iancu și banalizarea acestuia, este evident ofensatoare și contrară principiilor acceptate ale moralității.

Sursa: http://blog.viorelros.eu