Forumul Judecătorilor din România a depus un Memoriu amicus curiae pentru Curtea Constituțională

Memoriul amicus curiae pentru Curtea Constituțională a României, în legătură cu cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, formulată de Prim-ministru, la data de 2 octombrie 2018, conflict determinat de pretinsul „refuz explicit al instanţei supreme de a aplica o lege adoptată de Parlament”, și invocata ”substituire, în acest mod, implicit, autorității legiuitoare”.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, persoană juridică de drept privat, independentă, nonprofit, neguvernamentală şi apolitică, asociație profesională a judecătorilor, a depus la dosar nr. 1417E/2018 un Memoriu amicus curiae pentru Curtea Constituțională a României, în legătură cu cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, formulată de Prim-ministru, la data de 2 octombrie 2018, conflict determinat de pretinsul „refuz explicit al instanţei supreme de a aplica o lege adoptată de Parlament”, și invocata ”substituire, în acest mod, implicit, autorității legiuitoare”.

Principalele aspecte avute în vedere în memoriu se referă la:

• Hotărârea nr. 89 din 4 septembrie 2018 a Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este emisă în exercitarea atribuţiilor sale, prevăzute de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
• Conflictul juridic de natură constituțională între două sau mai multe autorități poate privi conținutul ori întinderea atribuțiilor lor decurgând din Constituție, nu şi competenţe prevăzute de texte infraconstituţionale
• Nu poate fi calificat drept conflict juridic de natură constituțională conflictul ce se naște între dispoziții de reglementare primară și Constituție
• Nelegalitatea unui act având ca obiect măsuri administrative nu se poate constata pe calea soluționării unui conflict juridic de natură constituțională
• Instanțele judecătorești, inclusiv cele care judecă în materie penală, au competența de a soluționa excepțiile invocate de persoanele interesate privind nelegala compunere a completului de judecată, iar cu caracter incidental, și problema legalității unui act administrativ
• Forța obligatorie a deciziilor Curții Constituționale este asociată de Legea fundamentală numai cazurilor de admitere a excepțiilor sau obiecțiilor de neconstituționalitate, iar nu și cazurilor de respingere
• Principii de drept procesual și repere din jurisprudența CEDO

Concluzii

Asociația Forumul Judecătorilor din România apreciază că nu există o situaţie conflictuală născută între Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, care să rezide în mod direct în textul Constituției.
În fapt, este dedus judecăţii Curţii Constituţionale, un conflict clasic de drept administrativ, de competenţa unei instanţe judecătoreşti. În baza art. 124 din Constituţie, justiţia se înfăptuieşte în numele legii şi se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, astfel că o decizie în alt sens a Curţii Constituţională ar fi de natură a anula competenţa instanţelor judecătoreşti, stabilită de însăși Legea fundamentală.

TEXTUL INTEGRAL al Memoriului poate fi consultat>>>> AICI