Modificări adoptate de Guvern în domeniul justiției

feature photo

În Monitorul Oficial nr. 874 din 16 octombrie 2018 a fost publicată O.U.G. nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției.

Conform Notei de fundamentare, cele trei propuneri legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii au fost făcut obiectul analizei Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia).

Astfel, la cea de-a 115-a sesiune din 22 iunie 2018, Comisia de la Veneția, având în vedere urgența problematicii, a autorizat raportorii să pregătească o opinie preliminară care să fie transmisă României în luna iulie 2018, după consultarea Biroului și a președintelui Subcomisiei privind sistemul judiciar.

Având în vedere complexitatea modificărilor propuse, precum și a procesului legislativ conex, care implică versiuni succesive ale celor trei texte, Opinia nr. 924/2018, care cuprinde o serie de recomandări adresate României, este una preliminară, concentrându-se asupra celor mai importante amendamente aduse celor trei legi.

Totodată, printr-o corespondență adresată mai multor autorități publice în luna septembrie a.c., Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției a solicitat acestora transmiterea unor observații și propuneri pentru corectarea situațiilor care ar putea apărea în practica instanțelor și parchetelor prin punerea în aplicarea celor 3 legi ale justiției, ținând cont și de recomandările Comisiei de la Veneția menționate în Opinia preliminară nr. 924/2018.

Prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004, art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 se modifică, urmând ca de pensia de serviciu prevăzută de lege să beneficieze, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută de lege, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în aceste funcţii.

În mod previzibil, dispoziția arătată va avea ca efect, pe termen scurt, pensionarea unui număr important de judecători şi procurori, situație cu un impact major asupra bunei funcționări a instanţelor judecătorești și a parchetelor, eficienței și calității actului de justiție, respectării principiului judecării cauzelor într-un termen rezonabil – cu atât mai mult cu cât noua lege reglementează concomitent și creșterea substanțială a perioadei de formare pentru intrarea în magistratură (prin intermediul Institutului Național al Magistraturii), precum și a vechimii necesare pentru promovarea la instanțe și parchete.

Impactul acestor prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivelul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea a fost reliefat și în Opinia preliminară a Comisiei de la Veneția – se impune amânarea aplicării acestui

Potrivit recomandărilor formulate în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare [instituit prin Decizia Comisiei Europene 2006/928/CE din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare şi de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referinţă specifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354 din 14 decembrie 2006], reiterate și în Opinia preliminară a Comisiei de la Veneția, se impune instituirea unui mecanism care să asigure transparența procedurii de selectare a procurorilor pentru numirea în funcțiile de conducere de rang înalt în cadrul Ministerului Public.

  • Prin aceeași lege – art. I pct. 97, prevederile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se modifică în sensul că secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Institutul National al Magistraturii, Școala Naţională de Grefieri, Ministerul Justiţiei sau la unitățile subordonate acestuia, la solicitarea acestor instituții, detaşarea în cadrul acestor instituții neputându-se dispune pentru funcţii de demnitate publică; totodată, potrivit art. I pct. 98, la articolul 58, după alineatul (1) se introduc alineatele (11) și (12), potrivit cărora judecătorii şi procurorii pot ocupa funcţii în instituții ale Uniunii Europene sau în organizaţii internaţionale doar dacă actul internațional care reglementează condiţiile de ocupare a acestora condiționează în mod expres accesul la funcția respectivă de calitatea de judecător sau procuror, iar în cazul în care judecătorul sau procurorul își manifestă opţiunea de a exercita o funcţie la instituții ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, acesta este eliberat din funcția de judecător sau procuror cu rezervarea postului.
  • Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, astfel cum a  fost modificată prin Legea nr. 242/2018 nu cuprinde referiri la delegarea procurorilor în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, motiv pentru care este obligatorie instituirea unor norme în acest domeniu.

Prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, lege care a intrat în vigoare în data de 23 iulie 2018, s-au adus modificări în ceea ce privește  compunerea completurilor pentru judecarea cauzelor în apel. Astfel, potrivit art. I cpt. 30 din această lege se modifică art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, stabilind următoarele: “apelurile şi recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel”.

Având în vedere că până la intrarea în vigoare a acestei legi, apelurile se judecau în complet format din 2 judecători, legiuitorul a introdus și o dispoziție tranzitorie care să stabilească modul de aplicare a noii reglementări. Astfel, art. IV din Legea nr. 207/2018 prevede că “dispoziţiile prezentei legi privind judecarea apelurilor în complet de 3 judecători se aplică cauzelor înregistrate pe rolul instanţelor după intrarea în vigoare a prezentei legi”.

Prin adresa nr. 15.219/2018, Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Guvernul României în legătură cu dificultățile în ceea ce privește punerea în practică a dispozițiilor privind judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători, datorită subdimensionării actuale a schemelor de personal care se va accentua odată cu intrarea în vigoare a noilor prevederi.

  • Prin aceeași lege s-a prevăzut majorarea, de la 6 la 8 ani, a vechimii în funcţia de procuror sau judecător, necesară pentru numirea procurorilor în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupție și Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Totodată, potrivit art. V din Legea nr. 207/2018, “Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt numiţi în funcţie în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie rămân în funcţiile pe care le îndeplinesc în cadrul acestor structuri.”

Prin Legea nr. 234/2018 au fost aduse modificări și completări Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, prin această lege au fost modificate unele dispoziții care privesc răspunderea disciplinară a magistraților, fiind eliminați dintre titularii acțiunii disciplinare președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ministrul justiției. În ceea ce privește răspunderea disciplinară a magistraților, trebuie menționată autoritatea ministrului justiției în ceea ce privește activitatea desfășurată de procurori – în acest sens fiind dispozițiile constituționale. În acest context, se impune ca ministrul justiției, în virtutea rolului său în construcția judiciară din România, să aibă recunoscute atribuții în această procedură, prin posibilitatea acestuia de a sesiza Inspecția Judiciară pentru a se stabili dacă există indiciile săvârșirii unor abateri disciplinare de către procurori; potrivit proiectului, cercetarea disciplinară se efectuează de Inspecția Judiciară.

Tot prin Legea nr. 234/2018, a fost modificat art. 55 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, urmând ca revocarea din funcția de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii să poată fi dispusă atunci când persoanei în cauză îi este retrasă încrederea de către majoritatea judecătorilor sau procurorilor, după caz, care funcționează efectiv la instanțele sau parchetele pe care aceasta le reprezintă.

Comisia de la Veneția a recomandat eliminarea soluției legislative privind revocarea din funcția de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii atunci când persoanei în cauză îi este retrasă încrederea de către majoritatea judecătorilor sau procurorilor, după caz, care funcționează efectiv la instanțele sau parchetele pe care aceasta le reprezintă, Comisia de la Veneția reținând că un astfel de mecanism implică o evaluare subiectivă și poate împiedica reprezentanții aleși să ia decizii în mod independent.

În acest context este de precizat că prin Decizia nr. 196 din 4 aprilie 2013, Curtea Constituțională a constatat că membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii îşi exercită atribuţiile constituţionale în baza unui mandat reprezentativ, şi nu a unui mandat imperativ, membrul Consiliului Superior al Magistraturii fiind alesul şi reprezentantul întregii categorii ale cărei interese sunt reprezentate de organul colegial din care acesta face parte, astfel că nu poate fi revocat decât în condiţiile nerespectării atribuţiilor în cadrul acestuia, iar nu a mandatului încredinţat de alegătorii săi.

De asemenea, având în vedere faptul că, începând cu 1 ianuarie 2019, România va prelua președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, ceea ce presupune prezidarea la Bruxelles a reuniunilor ministeriale, la nivel de ambasadori, miniștri, directori sau experți și a grupurilor de lucru de la nivelul Consiliului, fiind necesară în acest sens asigurarea resurselor umane de specialitate inclusiv prin menținerea detașărilor în curs, în cadrul altor instituții decât cele enumerate la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum acest text normativ a fost modificat prin Legea nr. 242/2018, instituții cu un rol important în asigurarea suportului tehnic pentru exercitarea președinției, soluție de natură a proteja interesul general al statului român,

Conform O.U.G. nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției.

Art. I. Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La punctul 58 al articolului I, norma propusă pentru litera c) a alineatului (1) al articolului 44 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

c) 10 ani vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.

2. La punctul 58 al articolului I, după norma propusă pentru alineatul (3) al articolului 44 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

(31) Pentru a fi promovați în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, cel puțin 10 ani vechime în funcția de procuror sau judecător, cel puțin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop”.

3. La punctul 58 al articolului I, norma propusă pentru alineatul (4) al articolului 44 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

(4) Consiliul Superior al Magistraturii verifică, prin secțiile corespunzătoare, îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1)-(31).”

4. La punctul 88 al articolului I, norma propusă pentru alineatul (1) al articolului 54 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 54. (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjuncții acestuia, precum și procurorii șefi de secții ai acestor parchete, sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

5. După punctul 88 al articolului I se introduce un nou punct, punctul 881, cu următorul cuprins:

881.După alineatul (1) al articolului 54 se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

«(11) În vederea formulării propunerilor de numire în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1), ministrul justiției organizează o procedură de selecție, pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidații susțin un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care și-au depus candidatura. În vederea asigurării transparenței, audierea candidaților se transmite în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Ministerului Justiției, se înregistrează și se publică pe pagina de internet a ministerului.»”

6. La punctul 96 al articolului I, norma propusă pentru alineatul (7) al articolului 57 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegați, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcții de conducere, dispozițiile alin. (1)-(6) fiind aplicabile în mod corespunzător. Delegarea procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori.”

Art. II. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 791, alineatele (3)și (9) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(3) Pentru a fi numiți în cadrul Direcției de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, o vechime de cel puțin 10 ani în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma interviului organizat de către comisia constituită în acest scop.

. . . . . . . . . .

(9) Procurorii numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot fi revocați prin ordin al procurorului șef al acestei direcții, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b) –e) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

2. La articolul 87, alineatele (2)și (8) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(2) Pentru a fi numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, cel puțin 10 ani vechime în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop.

. . . . . . . . . .

(8) Procurorii numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție pot fi revocați prin ordin al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, cu avizul secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b) –e) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

3. La articolul 882, după alineatul (4)se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

(5) Pe durata desfășurării activității în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, procurorii cu funcții de conducere și execuție beneficiază de drepturile procurorilor detașați, în condițiile legii.”

4. La articolul 885alineatul (5), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

a)un interviu, transmis în direct și ulterior arhivat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, susținut în fața comisiei prevăzute la art. 883 (2) din care face parte de drept și procurorul șef secție;”.

Art. III. Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 28, alineatul (3)se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Reprezentanții societății civile participă, cu drept de vot, la lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.”

2. La articolul 40 alineatul (2), litera c)se modifică și va avea următorul cuprins:

c) avizează propunerea ministrului justiției de numire și revocare a procurorilor șefi de secții ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;”.

3. La articolul 44 după alineatul (3)se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

(31) Ministrul justiției poate sesiza Inspecția Judiciară pentru a se stabili dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare de către procurori. Cercetarea disciplinară se efectuează de Inspecția Judiciară, prevederile prezentei secțiuni fiind aplicabile în mod corespunzător.”

4. La articolul 55 alineatul (1), litera c)se modifică și va avea următorul cuprins:

c)secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat, pe baza raportului întocmit de Inspecția Judiciară, că persoana în cauză nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit în mod necorespunzător, în mod grav, repetat și nejustificat, atribuțiile prevăzute de lege.”

5. La articolul 55, alineatul (3)se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) În situația prevăzută la alin. (1) lit. c), procedura de revocare din funcție a unui membru al Consiliului se desfășoară după cum urmează:

a)solicitarea de revocare poate fi inițiată de cel puțin 2/3 din numărul adunărilor generale de la nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită;

b)sesizarea trebuie să cuprindă indicarea concretă a atribuției prevăzute de lege pe care persoana în cauză nu și-a îndeplinit-o sau și-a îndeplinit-o în mod necorespunzător, în mod grav, repetat și nejustificat, precum și a motivelor din care rezultă această situație. Sesizarea este inadmisibilă atunci când vizează modul în care membrul ales și-a exercitat dreptul de vot, mandatul membrului ales nefiind imperativ;

c)solicitarea de revocare se transmite secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, care dispune efectuarea verificărilor necesare de către Inspecția Judiciară. Verificările trebuie efectuate în termen de cel mult 90 de zile de la data sesizării Inspecției Judiciare. Inspectorul- șef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificărilor dacă există motive întemeiate care justifică această măsură, dispozițiile art. 46 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător;

d)raportul întocmit de Inspecția Judiciară se transmite secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, care îl va comunica judecătorului sau procurorului vizat. Împotriva raportului, judecătorul sau procurorul poate formula obiecțiuni în termen de 30 de zile de la comunicare. Raportul definitiv se comunică adunărilor generale de la nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită;

e)în vederea dezbaterii raportului, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii convoacă toate adunările generale de la nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită, stabilind o singură dată și o oră pentru desfășurarea acestora;

f)persoana vizată de revocare se poate adresa judecătorilor sau procurorilor în vederea susținerii propriului punct de vedere, în orice mod, până la data adunărilor generale;

g)dacă 2/3 din numărul voturilor valabil exprimate de judecătorii sau procurorii întruniți în adunările generale ale instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii vizat de procedură sunt în sensul menținerii solicitării de revocare, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii ia act de hotărârile adunărilor generale;

h)adunările generale ale instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită sunt legal constituite în prezența a cel puțin 2/3 din numărul total al judecătorilor sau procurorilor. Hotărârile adunărilor generale se adoptă cu votul a cel puțin 2/3 din numărul total al judecătorilor sau procurorilor.”

6. La articolul 55, alineatele (4)și (5) se abrogă.

7. La articolul 55, alineatul (9)se modifică și va avea următorul cuprins:

(9) Dispozițiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător și în cazul revocării membrilor aleși de la Înalta Curte de Casație și Justiție.”

8. Articolul 551se abrogă.

Art. IV. Prevederile art. I pct. 97 și 98 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu referire la art. 58 alin. (11) și (12) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, intră în vigoare la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România.

Art. V. Prevederile art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu referire la art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2020.

Art. VI. (1) Dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2020. În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători.

(2) În cauzele penale, dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanță începând cu 1 ianuarie 2020. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanță începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se judecă în complet format din 2 judecători.

Art. VII. Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanței de urgență, își desfășoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al Direcției Naționale Anticorupție, precum și în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcție în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. VIII. (1) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență referitoare la modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență referitoare la modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, intră în vigoare la aceeași dată cu Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018.

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close