Ministerul Justiției propune modificări majore privind organizarea şi exercitarea profesiei de executor judecătoresc
Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică Proiectul de Lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de executor judecătoresc.
Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, a fost reglementată profesia de executor judecătoresc, ca fiind o profesie liberală şi independentă, executorul judecătoresc desfăşurându-şi activitatea în mod independent, fără a fi subordonat vreunei instituţii, cu respectarea dispoziţiilor Legii 188/2000, a statutului profesiei şi a regulamentului de aplicare a Legii 188/2000, precum şi ale Codului de procedură civilă şi ale altor legi aplicabile în materie. Totodată, potrivit Legii nr. 188/2000, executorii judecătorești sunt învestiţi să îndeplinească un serviciu de interes public, îndeplind acte de autoritate publică, fapt ce conferă o dimensiune de importanţă majoră acestei profesii şi, totodată, o mare responsabilitate.
Garantarea unui act de justiţie eficient depinde, deopotrivă, de calitatea şi integritatea resurselor umane afectate celorlalte organizaţii de tip judiciar sau conex, care concură la îndeplinirea finalităţilor justiţiei în societate.
În Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 282/2016, a fost prevăzut ca obiectiv specific, Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ca parte a obiectivului strategic privind optimizarea cadrului legislativ și instituțional privind organizarea și exercitarea profesiilor juridice organizate în mod autonom.
Problemele de profesionalism şi integritate cu care se confruntă profesiile liberale şi cele în legătură imediată cu instanţele judecătorești sunt de natură a afecta justiţia din perspectiva dimensiunilor sale de serviciu public, coerenţa şi calitatea actului de justiţie putând fi în egală măsură afectate de calitatea contribuţiilor aduse de toţi aceşti actori juridici.
Din practica activităţii executorilor judecătorești au rezultat o serie de disfuncţionalităţi, care nu pot fi remediate decât printr-o reformare a sistemului. În acest context, având în vedere complexitatea reglementărilor în acest domeniu, precum și reformarea unor instituții din Legea nr. 188/2000 și introducerea altora noi, este de menționat că toate aceste argumente au condus la concluzia necesităţii promovării unui proiect de Lege privind executorii judecătorești, iar nu la simpla modificare şi completare a Legii nr. 188/2000.
Proiectul de lege cuprinde norme juridice privind organizarea profesiei de executor judecătoresc și se înscrie în demersul asumat de Ministerul Justiției, mai amplu, de modernizare a statutului profesiilor juridice și conexe sistemului judiciar, urmărind consolidarea statutului acestora, creșterea profesionalismului tuturor categoriilor de personal afectate profesiilor juridice conexe, precum și întărirea formelor de răspundere în cadrul fiecărei profesii.
Proiectul de act normativ a fost elaborat pe baza propunerilor Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și a soluțiilor legislative propuse la nivel Ministerului Justiției, în urma constatării unor disfuncționalități în gestionarea activității desfășurate de executorii judecătorești.
Printre principalele aspecte care se preconizează a fi reglementate și reformate prin proiectul de lege, în scopul eficientizării organizării profesiei de executor judecătoresc, menționăm:
- Sistematizarea prevederilor referitoare la competența executorilor judecătorești. Astfel, proiectul cuprinde o reglementare mai riguroasă a competenței materiale și teritoriale a executorilor judecătorești, o delimitare mai clară a actelor ce pot fi îndeplinite de aceștia, precum și a conflictelor de competență între executorii judecătorești.
- Modificarea dispozițiilor referitoare la dobândirea calității de executor judecătoresc, acestea fiind menite să asigure calitatea procedurilor de recrutare și selecție a membrilor profesiei, precum și conformitatea acestora cu legislația Uniunii Europene, astfel:
- A fost înființat, în cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, Institutului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești, entitate de interes public, cu personalitate juridică, care asigură perfecţionarea activităţii executorilor judecătoreşti, pregătirea profesională iniţială şi, după caz, continuă a executorilor judecătoreşti şi a executorilor judecătoreşti stagiari, a altor specialişti, a personalului de specialitate al executorilor judecătoreşti, al Camerelor şi al Uniunii;
- Toate examenele și concursurile în domeniu, respectiv examenul de definitivat, concursul de dobândire a calităţii de executor judecătoresc pentru persoanele care au cel puţin 6 ani vechime într-o funcţie de specialitate juridică, concursul de schimbare de sediu, precum şi examenul sau, după caz, concursul de dobândire a calităţii de executor judecătoresc stagiar se organizează la nivel naţional prin intermediul Institutului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești;
- A fost eliminată condiția cetățeniei române pentru accesul în profesie, potrivit proiectului urmând a putea deveni executor judecătoresc orice cetăţean român, cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, cetăţean al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau cetăţean al Confederaţiei Elveţiene, cu domiciliul sau reşedinţa în România;
- Pentru corelarea cu condițiile de acces în celelalte profesii juridice, a fost eliminată posibilitatea dobândirii fără examen sau concurs a calității de executor judecătoresc de către persoanele care au exercitat timp de 5 ani vechime funcția de judecător, procuror sau avocat și au promovat examenul de definitivat în profesia din care provin;
- A fost introdusă o dispoziție referitoare la exercitarea funcției de executor judecătoresc după împlinirea vârstei de 70 de ani, soluția propusă pentru menținerea în profesie fiind aceea a dovedirii anuale, pe baza unui aviz medical, a îndeplinirii condiției referitoare la menținerea capacității fizice și psihice necesare exercitării funcției;
- Proiectul modifică substanțial dispozițiile actuale referitoare la stagiul de pregătire teoretică şi practică al executorilor judecătorești stagiari, acesta urmând a cuprinde șase luni de pregătire teoretică prin frecventarea cursurilor organizate de INPPEJ și un an și șase luni de pregătire practică în cadrul biroului executorului judecătoresc coordonator desemnat. Totodată, proiectul reglementează în ce constă pregătirea practică efectuată în cadrul biroului executorului judecătoresc coordonator;
- Examenul de definitivat se va desfășura, de asemenea, prin intermediul Institutului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești, prin proiect fiind introduse noi dispoziții referitoare la tematică, modalitatea de ocupare a posturilor;
- Au fost introduse noi dispoziții referitoare la concursul de admitere în funcţia de executor judecătoresc pentru persoanele care au cel puţin 6 ani vechime într-o funcţie de specialitate juridică, precum și cu privire la obligativitatea candidaților declarați admiși de a urma cursuri privind pregătirea practică pentru desfăşurarea profesiei şi pentru organizarea activităţii biroului, organizate de INPPEJ.
- Introducerea unor prevederi pentru asigurarea unei gestionări și evidențe mai eficiente a executorilor judecătorești, astfel:
– Prin noua reglementare se clarifică, prin detaliere, formele de exercitare a profesiei de executor judecătoresc, fiind uniformizate denumirile tuturor formelor de exercitare a profesiei, modificându-se, de asemenea, dispozițiile privind evidența și actualizarea numărului de posturi de executor judecătoresc;
– Ca noutate, prin proiect se înființează Registrul Național de Evidență a Executorilor Judecătorești. Astfel, executorii judecătorești sunt obligați ca, după numire, să îşi înregistreze sediul biroului individual în Registrul Național de Evidență a Executorilor Judecătorești, iar după începerea activității, să își înregistreze orice modificare a modului de organizare și funcționare a activității;
– Tot ca noutate, în anumite situații, este prevăzută posibilitatea înființării unor sedii sedii secundare aflate în localități din circumscripția judecătoriei pe raza căreia executorul judecătoresc îşi are sediul principal;
– A fost introdusă în lege instituția schimbării de sediu dintr-o circumscripție în alta, fiind introduse dispoziții privind schimbarea de sediu la cerere, pe post vacant stabilit în ordinul de actualizare, precum și prin concurs, când numărul cererilor de schimbare de sedii este mai mare decât numărul posturilor vacante.
- Modificarea dispozițiilor referitoare la suspendarea şi încetarea calităţii de executor judecătoresc, fiind lărgită aria cauzelor în care ministrul justiției poate dispune aceste măsuri. Totodată, pentru a înlătura unele interpretări contradictorii în practică, aceste instituții au fost mai clar reglementate.
- După modelul de reglementare a altor profesii juridice, în rândul modificărilor de nivel organizatoric se înscriu și cele aduse organizării și funcționării organelor reprezentative ale profesiei, fiind avute în vedere aspecte precum:
– Introducerea dispozițiilor privind organele de conducere ale Camerelor Executorilor Judecătorești, respectiv Adunarea generală a Camerei, Colegiul director al Camerei și președintele Colegiului director al Camerei. Dispozițiile nou introduse reglementează în principal procedura de alegere a acestor organe de conducere, precum și atribuțiile acestora;
– Modificarea dispozițiilor referitoare la organizarea Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, fiind instituite noi atribuții în sarcina organelor de conducere ale Uniunii, în scopul eficientizării activității acestora;
– Constituirea în cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești a unor entități cu personalitate juridică (Institutul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti și Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti), precum și a unor structuri fără personalitate juridică (Comisia de cenzori, Consiliul de disciplină și Corpul de control), delimitarea și paricularizarea atribuțiilor acestora, precum și introducerea dispozițiilor privind organizarea și funcționarea acestor entități. Una din modificările importante aduse de acest proiect, menită să ofere garanții suplimentare de imparțialitate, este organizarea Consiliului de disciplină, ca organ de jurisdicţie la nivel naţional, spre deosebire de reglementarea actuală în care Consiliul de disciplină funcționează la nivelul camerelor;
- Sistematizarea dispozițiilor privind registrele care se înfiinţează și funcționează la nivelul Uniunii, respectiv Registrul Naţional de Evidenţă a Executorilor Judecătoreşti, în care se înregistrează executorii judecătoreşti şi formele în care aceştia îşi exercită funcţia, Registrul de evidență a dosarelor de executare silită și Registrul electronic de publicitate a vânzării bunurilor supuse executării silite și de evidență a licitațiilor, care funcţionează ca un sistem informatic prin intermediul căruia toţi executorii judecătoreşti verifică evidența licitațiilor şi efectuează publicitatea la nivel naţional a vânzării bunurilor mobile cu valoare mai mare de 2.000 de lei şi a bunurilor imobile aflate în procedura de executare silită. Necesitatea înființării acestor registre a rezultat din controalele efectuate la birourile executorilor judecătorești, scopul înființării acestor registre fiind instituirea unor proceduri transparente, astfel încât titlurile să nu fie executate de mai multe ori, procedura licitațiilor să fie transparentă.
- Modificarea substanțială a dispozițiilor privind atribuțiile executorilor judecătorești, drepturile și obligatiile precum și incompatibilităţile acestora, prin reglementarea detaliată a atribuțiilor, drepturilor, obligațiilor, precum și cazurilor de incompatibilitate a acestora.
- Consolidarea instituției răspunderii disciplinare în cadrul profesiei, fiind modificate substantial prevederile privind răspunderea și controlul activității executorilor judecătorești, astfel:
– Au fost introduse noi abateri disciplinare referitoare la exercițiul funcției de executor judecătoresc;
– A fost modificată substantial procedura prin care se poate aplica una din sancțiunile disciplinare prevăzute de lege;
– Au fost introduse dispoziții referitoare la organizarea Consiliului de disciplină, care funcţionează ca organ de jurisdicţie la nivel national;
– Au fost instituite noi prevederi referitoare la controlul profesional administrativ al activităţii executorilor judecătoreşti, care se exercită, ori de câte ori este necesar, de către ministrul justiţiei, prin Corpul de control şi de către Consiliul Uniunii, prin Corpul de control al Uniunii.
>>> Anexe
