RIL admis privind competența de soluționare a recursurilor
În data de 1 octombrie 2018, ICCJ – Completul competent să judece recursul în interesul legii a admis recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj vizând stabilirea competenței materiale de soluționare a recursurilor declarate ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017 (în continuare, Decizia nr. 369 din 30 mai 2017), împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv.
Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 965 din 14 noiembrie 2018.
Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj a constatat existența practicii neunitare în privința problemei de drept ce face obiectul sesizării cu recurs în interesul legii.
Astfel, din jurisprudența transmisă de curțile de apel rezultă existența a două orientări, după cum urmează:
1. competența materială de soluționare a recursurilor declarate, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În susținerea acestei orientări au fost evocate hotărâri judecătorești pronunțate de curțile de apel Cluj, Alba Iulia, Bacău, București, Craiova, Constanța, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara.
2. competența materială de soluționare a recursurilor declarate ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, aparține curților de apel.
În acest sens au fost pronunțate hotărâri judecătorești de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă și Secția II-a civilă, Curtea de Apel Timișoara, Curtea de Apel București.
Din informațiile transmise de curțile de apel a rezultat că, ulterior pronunțării de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unor hotărâri de declinare a competenței în dosarele anterior transmise acesteia spre competentă soluționare, practica unor instanțe s-a schimbat, în sensul soluționării acestor recursuri pe fond.
Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj și, în consecință, stabilește că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 din Codul de procedură civilă, competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curților de apel.
