De ce întocmește Comisia raportul MCV pentru România?
De ce întocmește Comisia rapoarte privind progresele realizate de Bulgaria și România în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției?
La 1 ianuarie 2007, data aderării Bulgariei și României la Uniunea Europeană, în ambele state membre persistau deficiențe în ceea ce privește reforma judiciară și lupta anticorupție, iar în cazul Bulgariei și în ceea ce privește combaterea criminalității organizate. Deficiențele din aceste domenii ar fi putut împiedica punerea în aplicare eficace a legislației, a politicilor și a programelor UE și nu le-ar fi permis cetățenilor bulgari și români să se bucure pe deplin de drepturile lor de cetățeni ai UE. Așadar, Comisia s-a angajat să acorde sprijin Bulgariei și României în vederea remedierii acestor deficiențe și să verifice la intervale regulate progresele înregistrate în raport cu o serie obiective de referință specifice prin intermediul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV)[1].
Obiectivele de referință ale MCV sunt interconectate și ar trebui avute în vedere împreună ca expresia angajamentului politic pe termen lung al celor două țări atât față de propriii cetățeni, cât și față de celelalte state membre. Împreună cu oportunitățile oferite de fondurile UE și implicarea constructivă a Comisiei și a numeroase state membre, procesul de monitorizare realizat în cadrul MCV a oferit un sprijin valoros care a încurajat, impulsionat și consolidat reformele din Bulgaria și România.
În ianuarie 2017, la 10 ani de la lansarea MCV, Comisia a prezentat măsurile care mai trebuiau întreprinse pentru a fi îndeplinite obiectivele fixate. Comisia a adresat ambelor state membre recomandări concrete care, odată puse în aplicare și cu condiția ca situația să nu evolueze în așa fel încât să invalideze progresele realizate, erau menite să le permită acestora să îndeplinească obiectivele de referință și să încheie procesul MCV în cursul mandatului actualei Comisii. Între timp, Comisia a efectuat, în noiembrie 2017 și noiembrie 2018, două evaluări ale progreselor realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor.
Cât timp va continua MCV?
MCV se va încheia atunci când vor fi îndeplinite în mod satisfăcător toate cele șase obiective de referință aplicabile Bulgariei și toate cele patru obiective de referință aplicabile României. Viteza acestui proces depinde de cât de repede reușesc Bulgaria și România să transpună recomandările în practică de o manieră ireversibilă, precum și de evitarea adoptării de măsuri negative care să pună sub semnul întrebării progresele realizate până acum.
În raportul publicat astăzi, Comisia consideră că eforturile depuse de Bulgaria de la aderare până în prezent sunt suficiente pentru îndeplinirea angajamentelor asumate la data aderării. Reforma sistemului judiciar și progresele în materie de luptă împotriva corupției și de combatere a criminalității organizate vor trebui să fie monitorizate în continuare pe plan intern în Bulgaria, responsabilitate care va reveni unui consiliu nou-înființat de postmonitorizare, care va fi coprezidat de viceprim-ministrul responsabil cu reforma sistemului judiciar și de reprezentantul Consiliului Judiciar Suprem. Rezultatele acestei monitorizări vor sta la baza dialogului viitor purtat cu Comisia în contextul mecanismului cuprinzător privind statul de drept.
În ceea ce privește România, Comisia constată continuarea tendinței de involuție identificate în ultimul raport din noiembrie 2018. Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările formulate, sprijinite în unanimitate de Consiliu și pe deplin convergente cu rezoluția Parlamentului European. Recomandările respective trebuie puse în aplicare dacă se dorește repunerea procesului de reformă pe calea cea bună și reintrarea pe traiectoria încheierii MCV, astfel cum se prevedea în raportul din ianuarie 2017.
Cine hotărăște când se încheie MCV?
MCV poate fi încheiat printr-o decizie a Comisiei. În acest scop, conform actelor de aderare, care constituie temeiul juridic pentru deciziile MCV, „Comisia informează Consiliul cu suficient timp înaintea revocării măsurilor de salvgardare [MCV] și ține seama întocmai de orice observații formulate în acest sens de către Consiliu”.
Cum raportează Comisia cu privire la progresele realizate de Bulgaria și România?
Comisia evaluează la intervale regulate progresele în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției înregistrate în Bulgaria și România și pe cele în domeniul combaterii criminalității organizate înregistrate în Bulgaria. Evaluările și rapoartele formale ale Comisiei se bazează pe o analiză și o monitorizare atentă, precum și pe un dialog constant între serviciile Comisiei și autoritățile bulgare și române.
Rapoartele au beneficiat, de asemenea, de schimburile de opinii cu statele membre, cu organizații ale societății civile, organizații internaționale, experți independenți și multe alte surse. Fiecare raport al Comisiei, ca și metodologia și concluziile sale, face ulterior obiectul discuțiilor în cadrul Consiliului de Miniștri și este aprobat apoi invariabil în concluziile Consiliului. Rapoartele și metodologie elaborării lor sunt prezentate și Parlamentului European.
Care sunt următoarele etape pentru România?
Raportul din ianuarie 2017 identificase douăsprezece recomandări specifice care trebuiau puse în aplicare de România. Între timp, Comisia a efectuat două evaluări ale progreselor realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor. În noiembrie 2017, Comisia a constatat că se realizaseră progrese cu privire la o serie de recomandări, dar a remarcat și o încetinire a ritmului reformelor în cursul anului 2017. Comisia a avertizat cu privire la riscul redeschiderii unor obiective pe care raportul din ianuarie 2017 le considerase îndeplinite. Aceleași preocupări au fost exprimate și de Consiliu.
În raportul său din noiembrie 2018, Comisia concluziona că situația evoluase de așa natură încât progresele realizate fuseseră anulate sau ireversibilitatea acestora fusese pusă sub semnul întrebării. Drept urmare, cele douăsprezece recomandări din raportul din ianuarie 2017 nu au mai fost suficiente pentru încheierea MCV și au fost formulate opt recomandări suplimentare. Această măsură a fost convergentă cu pozițiile exprimate în această privință de Parlamentul European și de Consiliu.
În perioada care s-a scurs de la ultimul raport, Comisia a trebuit să ia în mod frecvent poziție cu privire la evoluțiile din România legate de reforma sistemului judiciar și de lupta împotriva corupției. De fiecare dată, Comisia a constatat o involuție față de progresele înregistrate în anii precedenți.
Evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră. Prin urmare, în mai 2019 Comisia a trebuit să informeze autoritățile române că, dacă nu fac în scurt timp îmbunătățirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care prevede un dialog în cadrul căruia să fie abordate preocupările legate de statul de drept și care, prin urmare, poate depăși parametrii evaluați în cadrul MCV.
Comisia a salutat faptul că, în iunie 2019, guvernul român și-a exprimat dorința de a-și reconsidera abordarea și că au fost depuse eforturi pentru a se crea noi mecanisme de consultare și de dialog cu sistemul judiciar. Transpunerea acestui angajament în progrese reale va necesita luarea de măsuri concrete de ordin legislativ și administrativ, astfel încât să se pună în aplicare recomandările prezentate succint în raport. Instituțiile-cheie din România vor trebui să facă împreună dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și față de lupta împotriva corupției, care sunt pietre de temelie indispensabile, și să asigure eficacitatea garanțiilor naționale și a sistemului de control și echilibru. Pentru aceasta este nevoie ca recomandările formulate în noiembrie 2018 să fie puse în aplicare astfel încât procesul de reformă să fie repus pe calea cea bună și să se reintre pe traiectoria încheierii MCV, astfel cum se prevedea în raportul din ianuarie 2017.
Care sunt următoarele etape pentru Bulgaria?
În noiembrie 2018, Comisia a salutat progresele înregistrate în direcția încheierii rapide a MCV și a concluzionat că trei dintre obiectivele de referință puteau fi considerate închise provizoriu. În ceea ce privește celelalte trei obiective de referință, legate de continuarea reformei sistemului judiciar și de lupta împotriva corupției, era nevoie să se continue eforturile. Consiliul a luat notă de concluziile Comisiei și a încurajat Bulgaria să valorifice această dinamică pozitivă pentru a consolida progresele într-un mod concludent și ireversibil.
În ultimul an a fost consolidat cadrul juridic și instituțional instituit în cursul anilor precedenți. Pentru traducerea acestei măsuri în rezultate pe termen lung va fi nevoie de hotărâre și de o monitorizare atentă, iar Bulgaria va trebui să nu precupețească niciun efort pentru a transpune angajamentele în acte legislative concrete și pentru a asigura o punere în aplicare susținută. Monitorizarea punerii în aplicare în continuare a reformelor inițiate de Bulgaria va trebui asigurată de către consiliul la nivel înalt de postmonitorizare instituit recent de guvern, iar rezultatele acestei monitorizări vor sta la baza dialogului viitor purtat cu Comisia în cadrul mecanismului cuprinzător privind statul de drept.
Printre angajamentele aflate acum în curs de punere în aplicare se numără instituirea de proceduri care să asigure responsabilizarea procurorului general și care să apere independența sistemului judiciar, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția, precum și abrogarea dispozițiilor din Legea privind sistemul judiciar care prevăd suspendarea automată din funcție a magistraților care fac obiectul unei anchete penale și informarea cu privire la statutul acestora de membri ai asociațiilor profesionale.
Comisia consideră că progresele realizate de Bulgaria în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare sunt suficiente pentru îndeplinirea de către Bulgaria a angajamentelor asumate la data aderării sale la UE. Bulgaria va trebui să continue să depună eforturi susținute pentru a transpune angajamentele prevăzute în ultimul raport în acte legislative concrete și pentru a continua punerea în aplicare a procesului de reformă. Înainte de a lua o decizie finală, Comisia va ține seama în mod corespunzător și de observațiile Consiliului și ale Parlamentului European în această privință.
Oferă Comisia sprijin financiar și tehnic în vederea reformelor?
Comisia sprijină eforturile Bulgariei și ale României de a îndeplini obiectivele MCV prin acordarea de finanțare din fondurile structurale și de investiții europene.
Au existat deja o serie de proiecte derulate în perioada 2007-2013 în domeniul luptei anticorupție și al reformei judiciare care au fost finanțate de Comisie în România. În perioada 2014-2020, Programul Operațional Capacitate Administrativă (FSE) va fi oferit finanțare în valoare de aproximativ 100 de milioane EUR pentru proiecte în domeniul reformei judiciare. În plus, FSE sprijină și reformele și îmbunătățirile din domeniul achizițiilor publice (fiind contractată până în prezent în acest sens o sumă de aproximativ 10 milioane EUR) și punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție la nivel local. Resurse în valoare de până la 15 milioane EUR puse la dispoziție prin Fondul european de dezvoltare regională vor fi investite în consolidarea capacităților și acordarea de asistență tehnică în domeniul achizițiilor publice, în acțiuni de prevenire a fraudelor destinate autorităților de management și în Departamentul pentru Lupta Antifraudă. România este totodată beneficiara mai multor proiecte în domeniul justiției derulate cu ajutorul Serviciului de sprijin pentru reforme structurale.
În Bulgaria, în perioada de programare 2007-2013, s-au cheltuit în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă destinat sistemului judiciar aproximativ 18 milioane EUR. În actuala perioadă de programare, Programul operațional „Buna guvernanță” din cadrul Fondului social european a consacrat aproximativ 30 de milioane EUR unei axe prioritare separate consacrate reformei judiciare din Bulgaria. În plus, Serviciul de sprijin pentru reforme structurale al Comisiei este activ în acordarea de sprijin tehnic autorităților din Bulgaria în domenii legate de MCV.
______________________________________________
[1] A se vedea Decizia 2006/929/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progreselor realizate de Bulgaria în vederea atingerii unor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției și a criminalității organizate [C(2006) 6570] și Decizia Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției [C(2006) 6569].
