Avem nevoie de un buget sincer!

feature photo

 

Bogdan Marculet

Avocat, Niculeasa Law Office

Apropierea sfarsitului de an aduce intotdeauna in discutie subiectul bugetului de stat pentru anul urmator. Fie ca este vorba de nivelul deficitului din produsul intern brut pe baza caruia este construit bugetul, de liniile directoare ale bugetului, sau de structura bugetelor diferitelor sectoare, cum ar fi apararea, sanatatea, turismul etc., bugetul de stat este aproape intotdeauna contestat, genereaza nenumarate nemultumiri si critici.

Cu toate acestea, in ciuda criticilor aduse de actorii vietii politice si de business, exista o aparenta lipsa a parghiilor juridice cu privire la controlul sinceritatii bugetului, inaintea adoptarii acestuia.

Aceasta ezitare provine dintr-o intrebare cat se poate de legitima: este obligatoriu oare ca bugetul sa fie sincer si, mai precis, cine asigura respectarea sinceritatii bugetului?

Constitutia Romaniei nu stabileste care sunt principiile bugetare, ci prevede numai ca Guvernul elaboreaza anual proiectul bugetului de stat si pe cel al asigurarilor sociale de stat, pe care le supune spre aprobare Parlamentului. In schimb, legea privind finantele publice stabileste ca bugetul trebuie sa respecte urmatoarele principii: al universalitatii, al publicitatii, al unitatii, al anualitatii, al specializarii bugetare si al unitatii monetare. Nimic insa despre sinceritate. Care ar putea sa fie solutia?

Raspunsul ne-ar putea fi oferit, ca in multe alte cazuri, de sistemul de drept francez. Desi principiul sinceritatii bugetare nu este reglementat expres in Constitutia Frantei, Consiliul Constitutional francez a reusit sa cearna acest principiu din ansablul dispozitiilor constitionale. Cu privire la semnificatia sinceritatii bugetului, Consiliul Constitutional a precizat ca sinceritatea se caracterizeaza, in principiu, prin absenta intentiei Guvernului de a denatura echilibrul bugetar precum si datele previzionale (economice si bugetare) supuse spre aprobare Parlamentului. Astfel principiul sinceritatii, presupune, pe de-o parte, un element intentional din partea Guvernului, si pe de alta parte, denaturarea previziunilor economice si bugetare.

Sub aspect procedural, controlul sinceritatii bugetului se realizeaza de catre Consiliul Constitutional francez, prin controlul constitutionalitatii legii bugetare supuse spre aprobare Parlamentului, control efectuat a priori.

Consideram ca acest principiu poate fi pe deplin aplicabil si in cazul legilor bugetare anuale adoptate de statul roman. Astfel, potrivit Constitutiei Romaniei, Curtea Constitutionala are atributia de a se pronunta asupra consitutionalitatii legilor chiar inainte de promulgarea acestora.

Pe de alta parte, desi nu este reglementat expres la nivel constitutional, exista argumente de text rezonabile pentru a sustine ca exigenta sinceritatii legii bugetare se regaseste in Constitutia Romaniei, asemenea solutiei franceze. Pentru a da doar un exemplu, dreptul Parlamentului de a fi informat de catre Guvern este consacrat de art. 111 din Constitutia Romaniei, or, pentru a se asigura efectivitatea acestui drept, informatiile furnizate de Guvern trebuie sa fie, in primul rand, sincere.

Citeste articolul intregral aici.

Sursa: Wall Street

Adauga un comentariu

*

Acest site folosește cookie-uri. Continuarea navigării presupune că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close